O minte sănătoasă, într-un corp sănătos
Pentru mine, Aikido a reprezentat de-a lungul timpului,un proces de mentorat a cărui desfășurare nu a fost periclitată de pauza pe care am facut-o. Am descoperit acestă artă marțială prin clasa a-III-a și am revenit la dojo în urmă cu aproximativ 2 ani, însă legătura dintre esența acestei arte și modelarea mea ca om, ca și caracter nu a încetat,și cu siguranță că firul acestei povești se va depăna și în contiunare.
Valorile morale și reperele culturale pe care practicarea Aikido mi le-a insuflat s-au solidificat într-o carămidă la baza evoluției mele, poate și prin faptul că acest hobby a venit la timpul potrivit, moment a cărui importanță o realizez abia acum. Este bine știut, faptul că, în copilarie au loc educarea și formarea, noțiunile dobândite în acestă perioadă a vieții rămânând adânc înrădăcinate în personalitatea ,caracterul si comportamentul unui om. Despre repetare, exersare și despre axioma că:”Mersul pe bicicletă învățat în copilărie nu se uită niciodată!”,aveam să experimentez și să validez,când am făcut primii pași în dojo,după o lungă absență. Atunci mi s-a relevant faptul că biologia corpului are propria memorie și odată imprimată acțiunea asupra unui mobil,corpul iși va continua mișcarea. În momentul respectiv eram confuză, deoarece sistematizarea s-a schimbat destul de mult, dar principiul a rămas același, iar corpul a răspuns efectuând tehnica într-un mod firesc și intuitiv.
Pe lângă conștientizarea abilităților fizice dobândite, unul dintre lucrurile care m-au însoțit în mod inconștient, a fost dezvoltarea simțului disciplinei și nu în sensul propriu al cuvântului, ci prin accesul la o filozofie de viață diferită – cultura japoneză. Aceasta mi-a schimbat viziunea despre comunitate și despre modul în care acesta poate funcționa. Astfel, am învățat că politețea reprezintă o cheiță importantă în relațiile interumane și că trebuie acordată gradual și in mod egal, înainte de a judeca și de a eticheta.
Un alt aspect în care acest sport m-a ajutat a fost cizelarea răbdării. Am învățat că lucrurile calitative se construiesc în timp, cu ajutorul colectivului, prin muncă și efort susținut. Perseverența este foarte importantă și cuprinde entuziasmul de la început, dorința de a învăța de a ajunge ca cei cu hakama, nevoia de a renunța când dai de greu, când orgoliul te trântește la pamânt, mai rau ca o cădere făcută greșit, dar și momentul în care te ridici și decizi să continui. În urma acestor experiențe am dobândit o voință de titan și am reușit să ponderez aceste sentimente contradictorii, aplicând aceste lucruri și în activitatea mea zilnică.Toate acestea,nu au fost însă posibile, fără dezvoltarea simțului responsabilității față de comunitatea în care activam. Așa am conștientizat despre impactul pe care îl pot avea deciziile noastre, despre puterea de asumare și despre cum putem ajuta fiecare la o bună desfășurare a activităților unei societăți.
În încheiere, doresc să precizez faptul că indiferent de varsta este bine să practicăm Aikido sau orice sport, nu numai în ceea ce privește beneficiile activității fizice și a unui regim alimentar adecvat asupra corpului, cât și pentru menținerea unei bune conduite morale și psihologice, pe principiul:”O minte sănătoasă, într-un corp sănătos!”.
Andreea